Author: DesEngPro SRL
„Lumină din Lumină” – Concert Pascal la Bocșa – Luni, 17 aprilie 2023
Gabriela Șerban
„Lumină din Lumină” – Concert Pascal la Bocșa
Luni, 17 aprilie 2023, în cea de-a doua zi de Paști, bocșenii sunt invitați în Parcul Pescăruș din Bocșa Română pentru un concert pascal oferit de copii și tineri credincioși, dornici să vestească, prin muzică, Învierea Mântuitorului!
Grupuri de copii, tineri și adulți și-au anunțat prezența, dar și Orchestra și Fanfara Creștină, doresc să îmbrace în sărbătoare orașul prin cântece și imnuri tematice religioase.
Și pentru ca sărbătoarea să fie deplină, invitatul special este cunoscutul tenor Costel Busuioc, supranumit „Pavarotti din Banat”, cel care în anul 2008 a devenit vedetă în întreaga lume, câștigând un important premiu la un concurs muzical din Spania!
Organizatorii au pregătit și un moment al artei bocșene: artistul plastic Nik Potocean va expune câteva lucrări reprezentând Biserica Romano-Catolică din Bocșa Montană, cu prilejul aniversării celor 300 de ani de la zidirea acesteia.
Așadar, luni, 17 aprilie 2023, începând cu ora 15.00, vă invităm la Bocșa, în Parcul Pescăruș, pentru a vesti împreună, cu mic, cu mare, în credință și unitate, vestea Sfintei Învieri a Mântuitorului!
În memoriam Inv. IOAN MARCU – JOl, 23 martie 2023, ora 13:00
In memoriam IOAN MARCU – 175 de ani de la naștere
- Fost primar al Bocșei din 1902 până la Marea Unire când a fost ales senator în Parlamentul României, coleg cu Tiberiu Brediceanu –
Unul din dascălii de mare vocaţie şi prestigiu ai Banatului a fost Ioan Marcu din Bocşa Montană. S-a născut în 25 ianuarie 1848 în Satul Mic (astăzi Victor Vlad Delamarina) din judeţul Timiş. A murit în 1932 şi a fost înmormântat în cimitirul din Bocşa Montană.
A învăţat în satul natal şi la Lugoj. A absolvit Preparandia din Arad. Imediat după absolvire a fost numit învăţător la Bocşa Montană unde, sub strădania episcopului Ioan Popasu, s-a înfiinţat în 1876 Şcoala confesională română. Bucurându-se de o apreciere deosebită, de tânăr a fost numit (1870) Comisar şcolar în conducerea conferinţelor învăţătoreşti din tractul Mehadiei. A succedat apoi în conducerea şi a celorlalte: tractul Caransebeşului (1871), tractul Bisericii Albe (1872), tractul Buziaşului (1873). A fost desemnat ca membru în Adunarea eparhială şi asesor consistoral în Senatul şcolar.
În cadrul Reuniunii învăţătorilor din Episcopia Caransebeşului a fost apreciat şi astăzi ca „unul dintre cei mai valoroşi învăţători români din Banat, cu merite incontestabile în cimentarea prestigiului reuniunii învăţătorilor din dieceza Caransebeşului”. (Constantin Brătescu, Episcopul Ioan Popasu şi cultura bănăţeană). În despărţământul Astrei la Bocşa a primit demnitatea de preşedinte, misiune pe care şi-a îndeplinit-o cu conştiinciozitate. „Câştigându-şi merite nepieritoare pe teren bisericesc şi şcolar, neobosit cum a fost toată viaţa, îl găsim tot timpul la datorie (…) După Unire a fost răsplătit pentru intransingenţa şi lupta ce a dus-o împotriva asupritorilor – prin alegerea sa ca senator în primul parlament al României Mari.” (Iacob Creţiu, Ioan Marcu, în Foaia diecezană)
Ioan Marcu a trudit pe altarul şcolii timp de 35 de ani înfruntând greutăţile şi neajunsurile unei meserii care era îmbrăcată în sacrificiul apostolatului. Pentru truda lu a fost răsplătit cu meritate elogii.
Referinţe: Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa: Timpul, 1997; Cărăşeni de neuitat vol. III./ Petru Ciurea, Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2010; Oameni şi locuri din Bocşa/ Iosif Cireșan-Loga și Tiberiu Popovici.- Reşiţa: Timpul, 2006; Istorie şi artă bisericească/ Gheorghe Jurma și Vasile Petrica.- Reşiţa: Timpul, 2000; Revistele Bocşa culturală; Valea Bârzavei; Biblioteca, între datorie și pasiune/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2013 (Bocșa, istorie și cultură; 30); Cărăşeni de neuitat vol. XXV./ Petru Ciurea, Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2015; Dascăli bocșeni prezentați de Gabriela Șerban În: Dascăli bănățeni de ieri și de azi/ coord. Nicoleta Marcu.- Reșița: Editura Gheorghe Magas, 2019.